Istoria maşinilor de calcul cuprinde evoluţia diverselor tehnici folosite de oameni pentru a efectua calcule matematice şi a maşinilor şi aparatelor fizice de care s-au folosit pentru acest scop. Multă vreme, aceste calcule se efectuau mintal, eventual cu ajutorul unor dispozitive simple, cum ar fi abacul şi, din secolul al XVII-lea, rigla de calcul.Primele maşini de calcul erau aparate mecanice, care efectuau calcule analogice. Un plan îndrăzneţ pentru o astfel de maşină a fost cel al inginerului englez Charles Babbage, în anii 1820. Proiectul său pentru o maşină mecanică era însă mult mai complex decât orice alt dispozitiv realizat la acea vreme, şi nu s-au putut realiza piese cu o precizie suficient de mare, şi proiectul său a fost în cele din urmă abandonat. În acea perioadă a fost preluată o tehnologie folosită deja la maşinile muzicale şi la războaiele de ţesut, tehnologia cartelelor perforate, adaptată pentru maşinile de calcul, ca tehnică principală de programare. Tot atunci, au apărut primele maşini de calcul electrice, bazate pe simularea, cu ajutorul elementelor de circuit electric, a proprietăţilor sistemelor în care se efectuau calculele.În prima jumătate a secolului al XX-lea, s-au răspândit diverse mărci de calculatoare de birou, cum ar fi Curta sau Friden şi s-a început dezvoltarea primelor calculatoare electronice, cu ajutorul tuburilor electronice.
vineri, 23 aprilie 2010
Istoria maşinilor de calcul până în epoca contemporană
Istoria maşinilor de calcul cuprinde evoluţia diverselor tehnici folosite de oameni pentru a efectua calcule matematice şi a maşinilor şi aparatelor fizice de care s-au folosit pentru acest scop. Multă vreme, aceste calcule se efectuau mintal, eventual cu ajutorul unor dispozitive simple, cum ar fi abacul şi, din secolul al XVII-lea, rigla de calcul.Primele maşini de calcul erau aparate mecanice, care efectuau calcule analogice. Un plan îndrăzneţ pentru o astfel de maşină a fost cel al inginerului englez Charles Babbage, în anii 1820. Proiectul său pentru o maşină mecanică era însă mult mai complex decât orice alt dispozitiv realizat la acea vreme, şi nu s-au putut realiza piese cu o precizie suficient de mare, şi proiectul său a fost în cele din urmă abandonat. În acea perioadă a fost preluată o tehnologie folosită deja la maşinile muzicale şi la războaiele de ţesut, tehnologia cartelelor perforate, adaptată pentru maşinile de calcul, ca tehnică principală de programare. Tot atunci, au apărut primele maşini de calcul electrice, bazate pe simularea, cu ajutorul elementelor de circuit electric, a proprietăţilor sistemelor în care se efectuau calculele.În prima jumătate a secolului al XX-lea, s-au răspândit diverse mărci de calculatoare de birou, cum ar fi Curta sau Friden şi s-a început dezvoltarea primelor calculatoare electronice, cu ajutorul tuburilor electronice.
